Un trandafir roșu

Văd astăzi pe stradă, în stația de autobuz, un bătrânel de vreo 75-80 ani, cu un trandafir roșu în mână. Imaginea a fost cel puțin una înduioșătoare pentru mine. Aștepta tacticos troleul, îmbrăcat într-o jachetă roasă de piele, gârbovit, cu părul alb și pașii lenți drept dovadă a anilor trăiți. Modest, chiar sărăcăcios îmbrăcat, a cumpărat totuși un trandafir.

Oare cui i-l ducea? Nici nu mai contează. Ce contează e că acest bătrân cunoștea bucuria lucrurilor mărunte și, probabil, gesturile care dau anduranță iubirii. Observam cum își ține cu grijă trandafirul, ca și cum voia să se asigure că ajunge la destinație întreg și proaspăt, nedegradat. Îl studia, îl pipăia cu degetele, îl admira în lumina soarelui, iar eu îl admiram în sinea mea pentru atenția lui față de cei dragi, în ciuda limitărilor financiare și a vârstei înaintate.

A putut totuși, a avut motivația, dorința, de a lua un trandafir, din puținul pe care îl avea. M-am gândit că îl duce soției sale, iar acest lucru mi-a amintit că iubirea presupune alegeri conștiente, zi de zi, devotament, implicare și grijă. Mi-a (re)amintit că iubirea nu moare natural, imprevizibil, inopinat…ci cu fiecare gest de neglijență, de răceală, de critică, de absență sau nepăsare.

Ce frumos să văd, un om în vârstă, care nu a uitat arta (și puterea) de a dărui!

Publicat de Daniela Dociu

Mă numesc Daniela Dociu, sunt psiholog clinician și psihoterapeut. Am crescut într-o familie de intelectuali, în lumea cărților și a preocupării pentru studiu, într-un orășel micuț. Înclinațiile umaniste și tendința de a sonda mereu psihicul uman m-au ghidat natural spre descoperirea psihologiei, pe care, cu cât o exploram mai mult, cu atât o simțeam mai aproape sufletului meu. Este fascinantă pentru mine fiecare incursiune interioară alături de pacienții mei, în procesul lor de DEVENIRE a ceea ce sunt cu adevărat. Așa cum oamenii sunt unici, fiecare proces e unic, cu durerile, efortul și reușitele lui. Bucuria de a le fi un ghid în drumul reconstruirii lor ca persoană îmi amintește de recunoștința pentru meseria aleasă. În munca mea cu pacienții, am o abordare diversă, în funcție de problema, nevoile și personalitatea fiecărui om care trece pragul cabinetului meu. Dincolo de toate, mă conectez cu OMUL din fața mea, acordând atenție relației terapeutice - un motor puternic al schimbării, spațiul în care persoana învață un nou mod de a FI. Cred în puterea schimbării și evoluției - în pași mărunți și constanți. Iar investiția în propria schimbare vine cu un profit pentru toată viața.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: