Austria -țara dragostei pentru frumos, rafinament și natură

Vacanța pe meleagurile austriece mi-a făcut sufletul să vibreze din primele momente în care am ajuns în stațiunea montană Zell am See, la aproximativ 80 km în sudul orașului Salzburg. N-am putut decât să admir impozanța munților, care parcă se înălțau în semn de bunvenit, iar colinele submontane de un verde smarald te îndemnau la propriu să alergi pe câmpii, bucuros că exiști, și atât.

Aerul rece alpin îți limpezește orice gând sumbru care îndrăznește să se strecoare în subteranele minții, iar soarele are grijă să te încălzească suficient de mult pentru a simți încă și în septembrie energia verii. Casele tradiționale, în stil rustic, din lemn, ornate atent cu flori viu colorate îți aduc aminte că ”vechiul” nu își pierde niciodată farmecul și savoarea. Bineînțeles că pentru stilul meu oldstyle era un deliciu vizual.

A fost un periplu atât fizic, prin numeroase locații de o splendoare divină, cât și emoțional, prin locuri uitate și redescoperite. Ca să încep cu partea pământească, prima urcare a fost la Kitzsteinhorn – un vârf de munte situat pe lanțul central al Alpilor din Munții Hohe Tauern. Aflat la o altitudine de 3029 m, rămâi înmărmurit de frumusețea piscurilor alpine combinate cu vegetația sălbatică și lacurile de un turcoaz care simți că te purifică numai când îl privești.

Un alt punct care merită a fi trecut pe lista destinațiilor de văzut o dată în viață sunt barajele de la Kaprun, unde lacurile de acumulare alpine aflate la peste 2000 metri îți încântă simțurile și te fac să-ți dorești să ”îngheți” momentul pentru veșnicie. Până la lacurile Mooseboden și Wasserfallboden se urcă cu autobuze și ulterior, un lift înclinat – considerat a fi cel mai mare lift deschis înclinat din Europa, iar priveliștea este de neuitat. În imediata apropiere a barajului Mooseboden se poate vizita gratuit o expoziție dedicată producerii de energie electrică prin captarea apei provenită de la ghețari. După ce ai obosit să cutreieri zona, poți lua masa la restaurantul special amenajat cu vedere spre lacuri, unde ai parte de un adevărat desfăț culinar, dincolo de cel vizual.

Orașul Salzburg a fost un alt loc pe care l-am descoperit în frumoasa mea vacanță – al patrulea ca mărime din Austria, cu o arhitectură tipic barocă, care emană eleganță și rafinament. Cel mai mult mi-a plăcut Catedrala și Castelul Hohensalzburg, de unde poți admira orașul care se așterne la poalele castelului.

Peștera Eisriesenwelt – cea mai mare din lume- e un alt obiectiv de neratat în aceste locuri miraculoase. Se află la aproximativ 1800 m altitudine, deasupra satului montan Werfen, iar pe drumul spre peșteră ești împrejmuit de versanți protectori, mergând pe poteci săpate în stâncă. Pentru că peștera nu e luminată artificial în interior, fiecare 4 persoane primesc câte o lampă, iar turul ghidat se face doar în grup. Alături de grup trebuie să urci 700 de scări, apoi să cobori alte 700, ceea ce face drumul mai anevoios, însă formațiunile de gheață pe care ai ocazia să le vezi compensează tot efortul.

Am fost impresionată de numărul de oameni care practică sport, sub orice formă – jogging, hiking, mers cu bicicleta, paragliding, parasailing, ski nautic – de la cele mai mici vârste până la bătrânei ambițioși de 80 ani. Nu a existat un loc unde să nu fi primit o lecție de întreținere fizică de la locuitorii austrieci. Deja îmi propuneam mental ca la întoarcerea acasă să fiu mult mai fermă cu sportul :))

Pe scurt, ai atât de multe posibilități în Zell am See încât nu îți ajunge un sejur. Trasee nenumărate de drumeții, urcare pe ghețar, plimbări pe străduțele stațiunii sau cu barca pe lac, baie în ștrandurile amenajate pe malul lacului, un pahar de vin servit la o terasă, relaxare la spa.

La final, ca să trec spre partea emoțională a periplului, pot spune că întâlnirea cu unii oameni ne crește forța vitală de a trăi, ca apoi să prindem aripi și să zburăm singuri. Relațiile sunt vindecătoare, însă nu orice fel de relații, ci cele în care vedem umanitatea din noi și trăim apropierea emoțională, împărtășirea unor lucruri personale și cu sens pentru fiecare dintre noi. Nu avem idee ce putere poate ea avea, e un far naval pe timp de noapte, care poate lumina și cele mai întunecate zări.

Relațiile în care te simți valorizat pentru ceea ce ești ca întreg, fără neliniști, fără presiuni, fără așteptări, sunt cele care produc, în mod paradoxal, imboldul schimbării. Când în spațiul dintre 2 persoane există generozitate, compasiune și căldură, această dinamică ne modifică întregul eșafodaj despre sine și lume. Dacă avem puterea să privim părțile luminoase din oameni, am putea descoperi că ele sunt mai mari decât am crezut, pentru că oamenii înfloresc sub cupola afecțiunii, blândeții și înțelegerii.

Conectarea cu ceilalți te ajută să te conectezi cu tine, iar conectarea cu tine te conectează cu ceilalți. E un schimb interminabil, provocator și dificil pe alocuri, dar de o frumusețe pe măsură. Sigur că deprindem acest obicei (sau nu) de valorizare din primele relații pe care persoanele de îngrijire le construiesc cu noi. Singuri nu putem supraviețui. Însă chiar și atunci când acele relații nu au reușit să ne insufle siguranța, confortul și iubirea de care aveam nevoie ca și copii, noi putem regăsi aceste sentimente în relațiile construite din postura de adult.

Viața are sclipirile ei de frumusețe, depinde de noi dacă le construim și cât de des ne permitem să le trăim 🙂

 

 

_DSC8668

Publicat de Daniela Dociu

Mă numesc Daniela Dociu, sunt psiholog clinician și psihoterapeut. Am crescut într-o familie de intelectuali, în lumea cărților și a preocupării pentru studiu, într-un orășel micuț. Înclinațiile umaniste și tendința de a sonda mereu psihicul uman m-au ghidat natural spre descoperirea psihologiei, pe care, cu cât o exploram mai mult, cu atât o simțeam mai aproape sufletului meu. Este fascinantă pentru mine fiecare incursiune interioară alături de pacienții mei, în procesul lor de DEVENIRE a ceea ce sunt cu adevărat. Așa cum oamenii sunt unici, fiecare proces e unic, cu durerile, efortul și reușitele lui. Bucuria de a le fi un ghid în drumul reconstruirii lor ca persoană îmi amintește de recunoștința pentru meseria aleasă. În munca mea cu pacienții, am o abordare diversă, în funcție de problema, nevoile și personalitatea fiecărui om care trece pragul cabinetului meu. Dincolo de toate, mă conectez cu OMUL din fața mea, acordând atenție relației terapeutice - un motor puternic al schimbării, spațiul în care persoana învață un nou mod de a FI. Cred în puterea schimbării și evoluției - în pași mărunți și constanți. Iar investiția în propria schimbare vine cu un profit pentru toată viața.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: